Edgar Moroder se n ie jit


Edgar Moroder, na persona da na gran cultura

Dan n valgun dis se n ie jit l pruf. Edgar Moroder, na persona cun n gran nteres per la scienza, la storia y truep d’autri argumënc

Lecurdanza – Cun si usc sterscia fòvel suvënz da audì bele da dalonc. Da si maniera de rujené audìven ora na gran legrëza, nfat de cie che l rujenova. Y Edgar fova un che rujenova propi de dut: de botanica, storia, de ntraunides da plu da giut, de argumënc d’atualità, de si familia y de auter. Edgar cuntova gën y cun gran pascion. Unitant pronunziovel na parola plu dassënn y adaut, tulan ca la rujeneda dl corp per ti dé pëis a chël che l dijova. Tres chësta maniera apasciuneda de comuniché fovel bon de ti dé inant la legrëza ala jënt che ti scutova su, y chëla ne se stufova pa mei cun Edgar. Bera Edgar univa tan che uni di tla biblioteca ladina. Uni iede nes cuntòvel de vel’ ntraunida da zacan o de vel’ marueia dla natura. Si gran pascion y legrëza per la cultura nes ie for states de ejëmpl y nsci l lecurderons for gën.

Edgar y si nteres per dut

Edgar ova coche dit truep da cunté y l ëssa mo for truep da nes cunté. L ova daniëura na gran legrëza a spieghé y cunté, for te na maniera rëidla y senziera. L dijova bel bret si minonga, stlujan ju cun na nota de umor y positività.

Edgar ova truep da cunté, davia che l ova nce de gran cunescënzes te truep ciamps – n savëi universel a 360 gradi. Dut chësc savëi òvel arjont scutan su a duc cun gran nteres. Nfat cie che n ti cuntova – ël damandova do y ulova savëi deplù. Y chësc fova l bel de Edgar.

Chël che à caraterisà deplù la persunalità che nes ie unida a mancë ie propi l ntujiasm, la pascion y vijion te duta si atività scientifica y culturela. L prof. Edgar Moroder lascia na gran locia tl panurama dla cultura de nosta valeda y nce sëurora.

Nteres per la biologia

Edgar Moroder ie nasciù l ann 1941 y ie chersciù su tla Bruscia, daujin ala Plaza S. Antone. Do la scola mesana iel jit tl Lizeum scientifich de Persenon che l à stlut ju tl 1959. Si studies al fat doi ani alalongia al’Università de Viena y pona a Padua. Ntan i studies de scienzes natureles àl nce fat n bel herbarium che ie mo da udëi tl Museum de Gherdëina. L nteres per la natura à Edgar for mantenì. L ti stajova a cuer de stravardé la natura y dantaldut la Mont Sëuc. L medel sun l pra dl Lusenberger te Salteria fova si segondo ncësa. Cun gran marueia amiròvel la flora y la fauna da mont. N valgun tieres cunservovel nce te medel y t’i mustrova pona ai mëndri cun gran ntujiasm. La legrëza per la natura ti dajovel nce inant ai sculeies te si nseniamënt de scienzes natureles tl Istitut Technich Cumerziel Raetia a Urtijëi.

Edgar Moroder tl ITC

Truep ani alalongia à Edgar nsenià biologia y geografia tl ITC Raetia de Urtijëi, n valgun ani nce ladin. N struf alalongia ie Edgar Moroder nce stat diretëur dl Istitut »Raetia«. Edgar fova n bon nseniant che univa stimà dai sculeies. L fova bon de descedé l nteres per la materies che l nseniova y chël ie una dla capaziteies plu mpurtantes de n maester. Ël savova da purté dant argumënc nia saurìi te na maniera viva y nteressanta. L ne fova mei dastufé a ti scuté su.

Sëuraprò iel da auzé ora che Edgar se lecurdova mo avisa ulache uniun de si sculeies fova sentei, nce mo do 40 ani!

Nteres per la storia

Daujin ala scienzes natureles ova Edgar nce na gran pascion per la storia de nosc raion. L ova liet truep libri storics, dantaldut di rec y etruscs. Edgar ova ngrumon de libri de chësc y de autri argumënc. L cunesciova truep prufessëures de storia da chëi che l ova giapà nfurmazions per si publicazions. Edgar ova zënzauter n gran savëi, scebën che l ova pa unitant bën nce vel’ teoria n pue’ scialdi vagheda. Mpo fovel segur de si teories y les cuntova cun gran ntujiasm.

Dessegur ova Edgar na gran cunescënza storica di ultimi dejeneies, de ntraunides da zacan. Gën cuntòvel nce de si antenac y de si pere bera Oswald che ova fat la figura dl ciavalier Oswald von Wolkenstein tl Museum de Gherdëina.

Chël che Edgar à scrit su o chël che l à cuntà te trasmiscions ie de gran valor storich, ma danz che Edgar ova mo n gran savëi sëuraprò che ie jit perdù true’ massa aslune, zënza che deguni ne s’l ëssa aspità. Ntraunides de pludagiut y chël che cuntova la jënt zacan – gran pert de chësc savëi ie jit perdù, lascian na gran locia. Cun Edgar se n va n tòch de storia de Gherdëina.

Liber di Moroder

La lingia de publicazions de Edgar, plucheauter n con’ dla cultura ladina y la natura de nosc raion, ie scialdi longia, coche nce la lingia de si trasmiscions cultureles ti media. Danter la publicazions ie dantaldut da auzé ora l liber di Moroder, che ie na bela y gran documentazion storica.

Edgar se nteressova dla parenteles – l cunesciova pu belau duta la jënt de Gherdëina. L à nce nrescì n con’ de autra families p.ej. dla familia Schmalzl. Sëuraprò se nteressova Edgar dl’etimologia di inuemes y di toponims. Te si cherta de Mont de Sëuc al documentà truep inuemes de prei, bòsc y nsci inant.

Publicazions

La truepa nrescides, i libri, i referac y i articuli per l Calënder de Gherdëina ie n’arpejon de gran valuta per la cultura ladina. Edgar à scrit truep libri storics p.ej. L prim stradon de Gherdëina, 1000 ani Gherdëina, Johann Baptist Moroder-Lusenberg y la Villa Venezia, Tirol 1809 tla Ladinia, l Tuifelemoler y mo truep d’autri libri storics. Dan n valgun mënsc àl mo dat ora l liber dla dlieja de S. Antone cun la fotografies de Wolfgang Moroder. Tl ultimo tëmp òvel mo la vijion publiché n liber n con’ dla storia di rec, n argumënt per chël che l se à daniëura scialdi nteressà. Sëuraprò ëssel mo ulù publiché n liber dla Dlieja da Sacun.

Danter la publicazions de Edgar Moroder ie da auzé ora duc i articuli n con’ dla natura, dla storia o de atualità che l à scrit tla Usc di Ladins y tl Calënder de Gherdëina. De ndut iel unì publicà 64 de si articuli tl Calënder. Suvënz à Edgar nce scrit tl Calënder lecurdanzes de jënt che fova morta via per l ann. Sën sons nëus chëi che scrij na lecurdanza de ël.

Edgar Moroder ti media

L prof. Edgar Moroder ie stat ani alalongia cunlauradëur per la trasmiscions dantaldut tl radio. L fova bon de splighé nce cosses cumplesses te na maniera nteressanta, zënza stufé. Cun chësta atività rera, se fajova Edgar Moroder prijé te scola, ti media, radio y tv y pra cunferënzes d’un sort.

Edgar coche seva te truepa lies

Cun si nteres y savëi generel fova Edgar Moroder na gran richëza tla lies. Dal 1964-1972 fòvel tl cunsëi dl Museum de Gherdëina y truep ani alalongia iel stat curadëur dla sezion naturalistica dl museum. Bera Edgar ie stat cunselier dla Union di Ladins de Gherdëina dal 1982 nchin al 1986. Danter l 1984 y l 1986 fovel vizepresidënt dla ULG y n mëns alalongia nce presidënt. La cuestions ladines y la cultura ladina ti stajova scialdi a cuer.

Edgar Moroder se à mpenià dassënn a mëter a jì la gran defileda storica per i “2000 ani Ladins” a Urtijëi l ann 1985. Ël fova a cë dl cumité de urganisazion per chësta scumenciadiva dla Union di Ladins de Gherdëina. Pra la gran manifestazion à cunlaurà l’azienda de cura y truepa d’autra grupes che se ova trat sëura cun i guanc da zacan. De ndut òvel fat pea ntëur a n 1000 persones. Truepa jënt fova unida adalerch a cialé la gran defileda, n rata ntëur a n 25.000 persones. La televijion ova dat tres duta la manifestazion dal vif.

Sëuraprò fova Edgar nce presidënt dla Lia Mostra d’Ert tl 1977, do che Gregor Prugger ova dat su la presidënza. Gauja per chësc mudamënt fova stat la mostra dal titul “Südtirol 1977”, na prejentazion satirica dla cumpania di scizeri de Urtijëi. N bruntlova che l Circolo fej politica culturela de puech valor. L Chemun ova manacià de ne ti dé nia plu la sala al Circolo. Per fertuna se à chësc stritoz inò chietà ju.

Edgar y la rë soziela

Nia mé tla lies ova Edgar na funzion mpurtanta. Nce te familia iel for stat na seva zentrela. L ti ie dainëura stat daujin a si fëna Waltraud y a si mutons Monica, Frank y Ivonne. Danz che Frank y nce n si nepot se n ie bele jic true’ massa abenëura y perchël ova Edgar na gran mueia. Mpo ti cialòvel al mond te na maniera positiva, ti dajan inant la legrëza a truepa jënt ntëur sé. L fova suvënz ncantëur tl luech, se tulova dl’aurela de ciaculé cun la jënt y ova donca na funzion soziela scialdi mpurtanta per Urtijëi.

Coche udon ie Edgar stat na seva mpurtanta per nosta natura, cultura y sozietà - n prutagonist dla cultura ladina. L ova n gran nteres per la storia y à nstës fat storia per i ladins cun si atività y multiculturela dai ani ’60 incà. L svilup culturel y soziel de na pitla mendranza sciche la nosta depënd da puecia persunaliteies, che mët si talënt y tëmp al servisc de si jënt. Perchël ulessans ti sentì gra per dut chël che l à fat.

Edgar nes mancerà y nes lascia n gran uet, ma si gran arpejon culturela y soziela viv inant y porta si fruc nce tl daunì. La persunalità, l ntujiasm, la pascion y la vijion de Edgar Moroder te duta si atività scientifica y culturela viv inant te si sculeies, cumpanies y parënc.

Nosc conduel plu sentì ti va ala fëna Waltraud y a si mutans y nepoc.

Dietelpaie de cuer, professëur Edgar Moroder!

La Union di Ladins de Gherdëina

Foto:

Edgar Moroder pra la prejentazion de si ultimo liber n con’ dla Dlieja de S. Antone.

Danter i libri che Edgar Moroder à publicà iel da auzé ora i libri:

  • Val Gardena dans les Dolomites, 1969.

  • Neuer Führer von Gröden. Kulturgeschichtliches, Beschreibung der Kurorte, Sehenswürdigkeiten, touristische Auskünfte, 1974.

  • Die Moroder. Der Künstler Johann Baptist Moroder-Lusenberg 1870-1932 Villa Venezia in St. Ulrich in Gröden, 1980.

  • Val Gardena nelle Dolomiti, 1992.

  • 100 Jahre Raiffeisenkasse Wolkenstein 1897 – 1997. Festschrift zum 100jährigen Jubiläum, 1998.

  • 1000 ani Gherdëina (999-1999). Eine Festschrift zur Geschichte und zu den zahlreichen Veranstaltungen im Jubiläumsjahr "1000 Jahre Name Gröden" = promemoria uno stralcio della storia e delle numerose manifestazioni nel giubileo "1000 Anni nome Val Garden", 2000.

  • Seiser Alm – Mont de Sëuc – Alpe di Siusi. Flurnamenkarte Parzellenkarte Begleitbuch, dat ora dala Lia per Natura y Usanzes, 2001.

  • Schützenkompanie Wolkenstein/ Cumpania di Scizri de Selva. Festschrift zum 25jährigen Jubiläum der Wiedergründung und zum 1. Bataillonsfest Schlerngebiet Grödental, 2003.

  • Der Künstler Johann Baptist Moroder-Lusenberg 1870-1932 Villa Venezia in St. Ulrich in Gröden. Der Künstler Johann Baptist Moroder-Lusenberg 1870-1932 Villa Venezia in St. Ulrich in Gröden, 2004.

  • L prim stradon de Gherdëina, 1856 – 2006. Liber per la festa di 150 ani, 2006.

  • Hans Steger & Paula Wiesinger zum 100-Jahre-Jubiläum und das Hotel Steger-Dellai auf der Seiser Alm, 2007.

  • Das Zallinger Kirchl auf der Sieser Alm. Festschrift zur 150 - Jahrfeier (1858-2008) ; die landschaftlich einmalige Zallinger-Alm (Sassegg) ; von der einstigen Zallinger Schwaige zum bekannten Berghaus Zallinger, 2008.

  • Tirol 1809 in Ladinien, insbesondere in Gröden. Ein Beitrag zum Tiroler Gedenkjahr 2009 aus Ladinien, 2009.

  • Das Geschlecht der Schmalzl in Gröden. Ein Beitrag zur Familienforschung in Gröden und in der näheren Umgebung, ab 2008, 2012

  • Bera Iuchin Unterplatzer (1806-1886). L „Tuifelemoler“ 2015.

  • Gröden : Das Herz der Dolomiten. UNESCO-Weltnaturerbe Dolomiten, 2016

  • Edgar Moroder, cun fotos de Wolfgang Moroder, Die Antonius Kirche in St. Ulrich, la dlieja de Sant'Antone, 2019.

L à nce laurà pea pra i libri:

  • Gert Ammann/Edgar Moroder/Ingrid Moroder Runggaldier, Josef Moroder Lusenberg 1846 – 1939, dat ora dal Museum de Gherdëina, 1996.

  • Edgar Moroder ; Reimo Lunz, A. Kostner, J. Moroder, R. Moroder, Rita Stäblein P. V. Welponer, L Museum de Gherdëina - Das Grödner Heimatmuseum. Überblick über Grödens Kunst-, Natur- und Vorgeschichte, 1985.

Per l Calënder de Gherdëina à Edgar Moroder scrit truep articuli p.ej.

Storia

E. Moroder: Calënder di mënsc cun prejentazion de vedla cëses, Calënder 1975, 4

L ufize nuef per la scoles ladines, Calënder 1976, 62

La roia di artejans di Plans a Urtijëi y i mulins de Plan Ziràn, Calënder 1978, 36

VIII. Di Culturel Ladin, Calënder 1984, 92

Fova pa i Retesc Semic?, Calënder 1984, 146

Festival Ladin 24/25.8.1985 per i 2000 ani Ladins, Calënder 1986, 114

100 ani dl monumënt a Paul Grohmann, Calënder 1999, 60

25 ani Scizeri te Sëlva do la refundazion, Calënder 2004, 202

La Plaza Sant Antone y ntëurvia zacan, Calënder 2006, 104

Paratoni, n mesc te Gherdëina da stravardé, Calënder 2009, 43

Fovel pa zacan mejes sun Mont de Sëuc?, Calënder 2010, 130

I prims dlacins te Gherdëina, Calënder 2011, 101

La butëiga Maciaconi te Sëlva festejea 80ejim iubileum, Calënder 2012, 132

L vedl blason de Urtijëi, Calënder 2013, 66

L inuem Gredine, Greden, Gherdëina, Gardena, n toponim rie da spieghé, Calënder 2013, 145

La cësa dl Fascio a Urtijëi, Calënder 2014, 124

Edgar Moroder y Karlheinz Mureda: Gran figures de nëif fates ti ani 1936 y 1938, Calënder 2015, 218

Figures de nëif dl prufessëur Raimund Mureda do l 1945, Calënder 2016, 79

L Spinalonga, Calënder 2018, 144

Natura:

L aier da mont, Calënder 1985, 114

L albric, Calënder 1983, 46

L fagher, Calënder 1982, 119

L lën da beca, Calënder 1984, 112

Ciauzel dl cuch, Calënder 2015, 242

Inuemes de tieres per gherdëina puech cunesciui, Calënder 2017, 164

Corni de elch giatei sun Mont d’Sëuc, Calënder 1973, 56

La lindornia, Calënder 1979, 92

La bulëura, Calënder 1968, 55

La muntanioles, Calënder 1973, 79

La vipra (craizoter), Calënder 2011, 126

L lustrel, Calënder 2014, 139

L'ultima lores de Resciesa y velch sun d'autra lores tlo da nëus, Calënder 2012, 80

La culezion di minerai de bera Emil Mahlknecht, Calënder 1968, 53

La Mujenata, Calënder 2018, 175

Varenté la natura uel ënghe dì defënder l’economia, Calënder 1983, 132

Inuemes ladins de roes y smueies, Calënder 1987, 36

Inuemes de roes y de smueies, Calënder 2020, 92

Lecurdanzes:

Bera Hermann Moroder da Jumbierch †, Calënder 1970, 52

Bera Giuani Senoner da Vastlé y si culezion, Calënder 1972, 23

N lecurdanza de MEDEO – UdSSR, Calënder 1980, 85

Ernest Prinoth †, Calënder 1983, 38

Guido Insam, Paladina † 13.6.1985, Calënder 1986, 44

Hans Perathoner dl Mondschein † 25.4.1987, Calënder 1988, 123

Franz Pycha † 29.5.1987, Calënder 1988, 82

Walter y Batista Moroder de Trinadeianesc, Calënder 1989, 90

Luis Trenker (1892-1990), Calënder 1991, 129

N lecort de Milia y Alfons Demetz da Maciaconi, Calënder 1993, 38

Leo Crepaz da Maidl, n artist ladin, Calënder 1998, 78

Oswald Moroder de Trinadeianesc, scultëur y marcadënt de chiena, 1904 – 1997, Calënder 1998, 150

L gran idealist Gerhart Mussner dl Sit, Calënder 1999, 189

E. Moroder, J. Kostner, F. Prinoth y G. Senoner, A. Kostner: Wilfried Senoner da Luca, Calënder 2000, 235

50 ani do la mort dl gran scultëur prof. Ludwig Moroder dl Mëune, Calënder 2003, 220

Lecurdanza a Hans Fink, Calënder 2004, 238

N bel liber sun I gran artist Batista Moroder da Jumbiërch, Calënder 2005, 195

Lecurdanza a Rudi Vinatzer, Calënder 2005, 208

Lecurdanza a bera Leo Obletter da Juaut, Calënder 2006, 187

Lecurdanza a Sepl Walpoth da Minert, Calënder 2007, 210

Lecurdanza a Paul Moroder de Lenert, Calënder 2008, 232

Josef Wanker da Fusieis, Calënder 2011, 215

Edgar Moroder y Vinzenz Peristi: Heinrich "Heindl" Moroder Doss, Calënder 2013, 232

N lecort de Walter Demetz de Maciaconi, Calënder 2015, 281

Karl Heinz Mureda, Calënder 2016, 244

N lecort de Erna Mussner – Maciaconi, Calënder 2017, 216

Angelo Da Col, chël dai dlacins, à lascià dan 50 ani si lëur a Urtijëi, Calënder 2019, 152

Auter:

Proverb, Calënder 1975, 84

Vel critighes ala maniera de fé y svilupé l turism, Calënder 1979, 129


Union di Ladins de Gherdëina | “Cësa di Ladins” Streda Rezia 83 | 39046 Urtijëi | Tel. 0471 796870 | info@ulg.it

Impressum | Privacy | Cookies | Partita Iva: 00415580216

  • Instagram Icona sociale
  • Facebook Social Icon
This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now