Cësa di Ladins
Biblioteca Ladina
"Anda Malia da Cudan"
Tla Biblioteca Ladina iel libri y d'autri media che à da n fé cun l raion ladin, furlan y rumanc.
Museum Gherdëina:
arpejon culturela y naturela
Tl Museum Gherdëina iel esponac nteressanc d'ert, chiena, geologia, archeologia, storia, mejes, flora y fauna.
Sala polifunzionela
Al mumënt ne n'ie la sala teater nia plu a norma. Na grupa de lëur cun l Chemun de Urtijëi, ULG, Museum Gherdëina y Lia dl Teater se dajerà da fé per fé n proiet nuef dla Cësa di Ladins. L ie nce udù dant de fé na sala polifunzionela per fé teater, chino y cunferënzes.
Lia dl Teater Urtijëi
La Lia dl Teater de Urtijëi prejënta teatri d'uni sort per ladin, tudësch y talian. Tl 2017 iel unì festejà i 60 ani dla lia. Canche l sarà fat la nueva sala de teater puderà chësta lia inò prejenté si péc tla Cësa di Ladins.
Storia dla Cësa di Ladins
La costruzion dla Cësa di Ladins
Da canche l ie unì metù su la Union di Ladins de Gherdëina (ULG), dal 1945 inant, messova l cunsëi dla ULG fé si reunions tla ustaries y perchël iel bel plan unit su la ntenzion de fé na cësa. L fin fova chël de pudëi fé plu cultura ladina y danter l'auter manifestazions, cunferënzes, dis de leteratura ladina, teatri y sambën de pudëi mëter su n Museum de Gherdëina, na biblioteca ladina, la sënta per la U.L.G. y la U.G.L.D.. De mei dl 1951 à la Union di Ladins cumprà dala surans Maria y Malia da Brida i terac. I scioldi per cumpré l grunt ie unic mprestei y l debit ie pona unì paià ju cun cuntribuc dla Region, dala Presidënza dl Cunsëi di Ministri y dala Union Generela di Ladins dla Dolomites (UGLD). Ntant à la Union di Ladins de Gherdëina, zënza avëi n scioldo te cassa, scumencià cun la costruzion dla Cësa.
Ai prim de agost dl 1954 iel pona unì festejà la giaurida dla Cësa di Ladins. Sce n à pudù frabiché y realisé chësta cësa de cultura ladina, pona pon bën dì che l majer merit ti va a bera Franz Prugger che se à cruzià belau de dut cant, scrijan lëtres a truepa autoriteies.
L scumenciamënt dl Museum de Gherdëina
La U.L.G. se ova tëut dant de fé n Museum y perchël àla metù su l ann 1958 n cumité cun a cë Robert Moroder, che se cruziessa de abiné ca d'uni sort de roba da zacan da mëter ora tla trëi sales che fova ntlëuta a desposizion per l Museum. Ai set d'agost dl 1960 iel pona unì fat la festa per la giaurida dl Museum de Gherdëina. Nce chësc à custà truep scioldi, ma n muessa bën dì che truepa jënt à judà pea scincan roba, mprestan pec de gran valor y dajan dunfiertes.
L prim ngrandimënt
Cun l tëmp fova la lerch dl Museum deventeda massa pitla y la bibliotech ne ova ënghe de no si lerch, sun chësta iel unì pensà de ngrandì la Cësa. Cun gran lëur dl presidënt dla U.L.G.da ntlëuta Gilo Prugger y si cunsëi àn pudù festejé ai tl 1972 la giaurida di locai nueves per l Museum, per la bibliotech y nce n local per la trasmiscions ladines.
Tl 1972 ova l diretëur dla scoles, Silvester Erlacher dat ju la zaita ladina "Nos Ladins" y mo dl medemo ann ova la U.G.L.D. sëurantëut la plata ladina cun l inuem "La Usc di Ladins". De mëter a jì chësta plata ladina se tulova sëura for doi cunselieres dla U.L.G. Per l local univa adurvà la bibliotech.
L segondo ngrandimënt
L ann 1985 àn scumencià a ngrandì la Cësa di Ladins de un n partimënt per l Museum. L ie nce unì fat ora n cuatier per l verdian, n local per la trasmiscions ladines, magazins y archives. Tl 1986 iel unì fat na gran festa per la giaurida dla Cësa di Ladins ngrandida. La spëisa dl ngrandimënt ie unida curida dala Provinzia y dala cumenanza dl raion Salten-Schlern.
La Cësa di Ladins ai 1. de agost 1954.
La giaurida dl Museum de Gerdëina 1960.
L prim ngrandimënt 1971.
L segondo ngrandimënt 1985.